Universitățile din Iași nu au locuri pentru refugiați. ISJ are patru cămine, dar trebuie renovate

Toate cele cinci universități de stat din Iași au transmis Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECS), după ce au fost întrebate dacă au locuri suplimentare pe care să le ofere pentru imigranți, că locurile nu sunt suficiente nici măcar pentru studenții lor.

Reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că reușesc cu greu să acopere cerințele studenților și, cu toată bunăvoința, este nedrept ca Guvernul să ceară acest lucru instituțiilor de învățământ superior.

„Abia reușim să acoperim cererile studenților, vă dați seama că nu putem să ne transformăm într-un centru de primire a imigranților. Nu putem să-i găzduim în niciun caz. Probabil că la nivel de Guvern s-a decis ca fiecare, pe resortul lui, să sondeze care este situația și ce posibilități sunt”, a declarat Vasile Ișan, rectorul UAIC.

Conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” a explicat că, pentru a putea face acest lucru, Guvernul trebuia să fi acordat din timp banii sau terenul necesar pentru a ridica alte cămine.

„Nu se pune problema să putem primi pe cineva, indiferent cine. Din contra, am fi interesați să ni se ofere din partea Guvernului sau autorităților locale suprafețe de teren pe care să ne construim un campus studențesc. De fapt, corect ar fi să ne dea și finanțare ca să construim campusul, așa cum a dat la o sumedenie de universități mici din toată țara; ne mulțumim însă și cu pământul, dacă altceva nu pot sau nu vor. Concluzie – după ce vom avea un campus cu 3.000 de garsoniere ale UMF, pentru toți studenții și rezidenții interesați, discutăm”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Dragoș Pieptu, rectorul UMF Iași.

La rândul lor, reprezentanții Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” au precizat că sunt în căutări, în centrul universitar, pentru a-și mai putea caza diferența de studenți înmatriculați care nu au loc în căminele proprii.

„Cu părere de rău, nu avem spații pentru cazare. Din păcate, nu avem nici pentru studenții noștri, chiar dacă înțelegem că Guvernul trebuie să găsească soluții de infrastructură pentru a-i caza pe aceștia”, a precizat Vasile Vîntu, rectorul USAMV.

De asemenea, directorul general administrativ al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Dumitru Spătaru, a precizat că în căminul pe care instituția îl are în cartierul Bularga sunt doar 250 de locuri pentru 1.500 de studenți și că nu există „nicio soluție, cu toată bunăvoința”.

Nici în cel mai mare campus din Iași, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, unde încap peste 8.000 de studenți, nu sunt locuri pentru imigranți. Reprezentanții Politehnicii ieșene au argumentat că, pe lângă problemele legate de spațiu pe care le au în mod normal, este și un cămin închis, T6, care este în renovare, prin urmare s-a trimis un răspuns la București în care s-a precizat că nu este niciun loc disponibil.

„Avem același răspuns fiindcă avem căminul T6 în renovare, nu se fac cazări în el, și am făcut deja situația locurilor necesare pentru anul universitar următor și avem cam 80 la sută din necesar. Nici măcar 90 la sută, ca să spui că am putea găsi pe undeva o soluție”, a declarat Ștefan Grigoraș, prorector al UTI responsabil cu problemele studențești.

Pe de altă parte, Camelia Gavrilă, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Iași, a precizat că, în cazul unei situații de urgență, ar exista patru cămine care, după reabilitare și curățenie, ar putea fi folosite pentru a se caza refugiați.

„Liceul de Mecatronică are și patrimoniul Liceului Metalurgic, fostul «Procopiu», și acolo sunt două cămine nefolosite. La «Petru Poni» au fost două unități comasate pentru eficientizare și mai este un cămin, la fel și la Liceul de Transporturi. Însă noi le-am menționat în răspunsul către minister din rigoarea documentării, cu rezerva că eventuala folosire a lor ar implica două condiții – reabilitarea în regim de urgență și asigurarea unui acces și circuit complet separat și izolat de zona școlară pentru refugiați”, a afirmat Camelia Gavrilă.

Ea a precizat că o coliziune de culturi ar produce o neliniște educațională și că asemenea decizii trebuie luate cu multă prudență și măsură, opinând că unitățile militare dezafectate sau căminele de nefamiliști ar fi mult mai bune pentru cazarea refugiaților.

Marți, inspectoratele județene din țară și universitățile au primit de la Ministerul Educației solicitarea de a transmite o situație a locurilor de cazare disponibile în căminele liceelor și în campusurile universitare, care ar putea fi puse la dispoziția refugiaților ce ar ajunge în România, în cazul în care numărul acestora ar fi mai mare decât capacitatea de cazare din cele șase centre prntru imigranți.

Premierul Victor Ponta declara, marți, la finalul ședinței de coaliție, că poziția exprimată de președintele Klaus Iohannis legată de primirea refugiaților în România este foarte „clară”, respectiv statul român poate primi maximum 1.780 de imigranți.

„Ne pregătim și informăm CSAT cu toate datele”, a răspuns premierul, întrebat fiind de jurnaliști despre existența unui ordin dat de ministerului Educației pentru a fi căutate locuri de cazare în cămine studențești pentru refugiați.

Președintele Klaus Iohannis preciza, luni, că România nu poate primi mai mult de 1.785 de refugiați, cifrele prezentate de „diverse gazete” fiind „speculații jurnalistice”.

Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranți dintr-un total de 160.000 sosiți în Grecia, Italia și Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora, publicată miercuri pe site-ul CE.

Comisia Europeană (CE) a prezentat, miercuri, o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranți sosiți în Italia (15.600), Grecia (50.400) și Ungaria (54.000), această cifră adăugându-se propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranți sosiți în Grecia și Italia.

Conform propunerii de miercuri a CE, România ar urma să primească 4.646 de imigranți, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia și 2.091 din Ungaria, care se adaugă celor 1.705 imigranți, dintre care 682 din Grecia și 1.023 din Italia, propuși în luna mai să fie primiți în România.